Despre pisici
Pisicile sunt mamifere pradatoare, agile, cu simturi dezvoltate, cu dinti si gheare ascutite. Pisicile domestice sunt animale populare. Familia pisicilor este impartita in doua grupuri, in functie de marimea lor. Primul grup este cel al pisicilor mari ca: tigrii, leii si leoparzii. Al doilea grup include cougarii si lincsii, alaturi de multe pisici salbatice mai mici si pisica domestica. In total sunt cam 37 de specii de pisici.
Se crede ca pisica domestica provine dintr-o pisica salbatica, mica, din Africa. In 2000 i. Hr., ea a fost imblanzita de egipteni, care o foloseau pentru a-si protejea rezervele de mancare de soareci si sobolani.
Astazi sunt multe rasede pisici, incluzand persienele cu blana lunga, pisicile de Angora, Manx si Siameza cu blana scurta.
Pisicile domestice seamana cu rudele lor salbatice. Ele sunt vanatori excelenti, puternici si agili, cu un simt al auzului foarte dezvoltat si vedere foarte buna. Ele au gheare curbate, falci puternice, dinti ascutiti si mustati sensibile la atingere. Pisicile sunt curioase din fire, bune cataratoare si saritoare experte. Vertebrele lor flexibile le permit sa-si rasuceasca corpul intr-o multime de pozitii.
Pisicile petrec cel putin o ora pe zi periindu-si blana, lingand-o cu limba lor aspra. Acest fapt le ajuta sa-si pastreze blana in conditii bune si le racoreste cand vremea este calda. Pisicile dorm, in medie, de doua ori mai mult decat alte mamifere, cam ¾ din zi, deobicei la intervale scurte, numite 'pui de somn'.
Cu toate ca majoritatea pisicilor domestice nu trebuie sa-si prinda hrana, instinctul lor este de a vana. Nasul sensibil detecteaza rapid hrana. Datorita picioarelor lor cu pernite moi, ele isi pot urmari prada fara sa fie observate, pana cand sunt destul de aproape pentru a sari. Prind prada cu ghearele si o omoara cu o muscatura puternica, in mod obisnuit la ceafa, rupand gatul victimei.
Chiar si o pisica domestica are instinctele de vanatoare ale rudelor sale salbatice. Deseori pisicile se joaca cu prada lor, in loc sa o omoare imediat. Ele vaneaza de obicei noaptea, prinzand soareci, pasari mici si insecte.
Exista multe lucruri pe care un stapan le stie despre pisica sa, cum se ingrijeste, ce mananca si multe alte informatii, ca de exemplu: pisica doarme doua treimi din viata (mai exact 65%), se spala 25%, mananca 5% si se joaca 5%.
Dar exista cateva informatii despre pisici pe care nu le stie toata lumea. Va prezentam aici 20 de curiozitati ce care va puteti surprinde prietenii:
- Dintre toate mamiferele, pisicile au cei mai mari ochi in raport cu marimea corpului.
- Daca o pisica toarce, nu inseamna intotdeauna ca se simte bine. Ele torc si cand le este frica sau sunt ranite.
- O muscatura de pisica se infecteaza mai usor decat una de caine (dar cea mai periculoasa ramane tot muscatura de om!)
- Pisicile torc cu aceeasi frecventa ca un motor Diesel (de aproximativ 26 de ori pe secunda).
- Pisicile pot atinge viteze de pana la 50 km / ora.
- Pisicile albe cu ochi albastri sunt intotdeauna surde. Pisicile albe cu un singur ochi albastru sunt surde doar pe urecehea care corespunde ochiului albastru. Cele albe cu ochi portocalii nu au acest handicap.
- Structura creierului de pisica este mai apropiata de cea a creierului uman decat cea a cainelui.
- Scheletul de pisica are un numar mai mare de oase decat cel uman (230 fata de 206), iar pisicile au mai multe vertebre decat oamenii (30 fata de 25).
- Simtul auzului si al mirosului este de trei pana la patru ori mai dezvoltat decat la om, iar cel al vazului de 6 ori.
- Temperatura normala a corpului pisicii este de 38,8°C.
- Pisicile pot face salturi de cinci ori mai inalte decat corpul lor.
- Lungimea mustatilor pisicii este egala cu latimea corpului.
- Bataile inimii de pisica sunt de circa doua ori mai rapide decat la om (110 – 140 pe minut).
- Doar pisicile domestice tin coada in sus cand merg, cele salbatice niciodata.
- O pereche de pisici impreuna cu puii lor pot aduce pe lume in sapte ani pana la 420 000 de urmasi.
- Sir Isaac Newton nu a descoperit numai legea gravitatiei, ci a inventat si usita pentru pisici.
- Pisicile nu se miauna reciproc. Acest sunet este rezervat numai oamenilor.
- Pisicile, girafele si camilele sunt singurele patrupede care, atunci cand merg, deplaseaza deodata labele de aceeasi parte a corpului, adica intai ambele labe drepte, apoi ambele stangi.
- Pisicile nu disting toate culorile, iar culorile rosu si verde le vad invers.
- Toate pisicile se nasc cu ochi albastri. Culoarea ochilor se definitiveaza dupa cateva saptamani.
Schimbarea parului la pisica
Cu toate acestea, parul mort ramane inca pe corpul animalului timp indelungat, dupa care un nou fir de par impinge pe cel vechi afara din teaca si astfel el paraseste corpul animalului.
In mod obisnuit parul se shimba in functie de sezon si indeosebi ca urmare a modificarii regimului termic si de luminozitate la pisicile crescute in aer liber si respectiv permanent la cele intretinute in casa, cu o intensitate mai mare primavara si partial toamna.
Cel mai bine poate fi observat acest fenomen la pisicile cu parul lung si semilung.Odata cu aparitia primaverii cade mai intai puful, si apoi cad celelalte categorii, in timp ce toamna se constata o inmultire evidenta a firelor de puf si o crestere a densitatii invelisului pilos.
Schimbarea parului la pisicile cu par scurt este mult mai greu sesizabila, deoarece diferentele dintre cele trei categorii sunt mai reduse.
Inceperea schimbarii parului mai depinde si de temperatura mediului si ea nu se petrece dintr-o data pe toata suprafata corpului, ci mai intai cade de pe gat, flancuri si apoi de pe celelalte regiuni.Cresterea firelor de par se face in ordine inversa, fara insa a respecta o regula foarte stricta.
La nastere, pisoiii au corpul acoperit de un invelis pilos primar, dupa care incepe sa creasca un nou par, fara ca primul sa cada.La varsta de 11-12 luni, indiferent de anotimp, parul de "tinerete" este inlocuit cu parul "de adult".
La pisicile care s-au nascut in lunile de primavara, aceasta schimabare a parului coincide cu ciclul de primavara, spre deosebire de cele nascute mai tarziu, la care sincronizarea cu anotimpul apare ceva mai tarziu dupa circa 2-3 ani.
Animalele crescute in conditii mai putin corespunzatoare au schimbarea parului foarte evidenta si ea se poate produce indeosebi la rasele cu puful fin sub forma unor smocuri, datorita incalcirii parului, indeosebi pe abdomen, piept si partea inferioara a membrelor.De aceea, in timpul schimbarii parului se va acorda o atentie deosebita ingrijirii animalului, in felul acesta scurtand durata inlocuirii parului la 4-6 saptamani.Dupa dimensiunile si forma parului, putem clasifica pisicile in urmatoarele grupe:
-pisici cu parul lung, la care lungimea parului depaseste 10 cm. si este caracteristic raselor Persana, Angora si Chinchilla.
-pisicile cu parul semilung, care au parul cu o lungime medie de 8-10 cm, din care fac parte rasele Birmaneza, Somaleza etc.
-pisicile cu parul scurt, se caracterizeaza printr-o lungime scazuta a parului si din care fac parte rasele Shorthair,Albastru de Rusia, Havaneza etc.
-pisicile lipsite de par (nude), care se caracterizeaza prin lipsa totala a firelor de par, pielea foarte fina si supla, ce se increteste la miscarea pisicii.(Sphynx Petersbald)
